Românii ar putea avea acces la un nou tip de cont destinat economisirii și investițiilor pe termen lung, în care câștigurile obținute din acțiuni, obligațiuni, ETF-uri sau alte instrumente financiare ar beneficia de un regim fiscal preferențial. Proiectul privind Conturile de Economii și de Investiții (CEI) a primit vot unanim în comisiile de specialitate ale Camerei Deputaților și urmează să fie supus miercuri, 16 septembrie, votului în plen.
Inițiativa a fost prezentată miercuri dimineață și de deputatul USR Claudiu Năsui, unul dintre autorii proiectului, într-o postare publicată pe Facebook și consultată de publicația economică BaniSiAfaceri.ro.
Năsui susține că noul sistem ar permite românilor să investească pe termen lung fără ca randamentele obținute în interiorul conturilor să fie taxate anual sau la momentul fiecărei tranzacții.
Proiectul nu este însă încă lege în vigoare. Acesta a fost adoptat de Senat la 29 iunie, iar marți, 15 septembrie, a primit vot favorabil în unanimitate în Comisia pentru buget, finanțe și bănci și în Comisia pentru politică economică din Camera Deputaților. Camera Deputaților este forul decizional.
Două variante: taxare la intrare sau la retragere
Forma proiectului aflată în dezbatere introduce două categorii de Conturi de Economii și de Investiții: CEI-S, cu regim de scutire, și CEI-D, cu regim de deductibilitate.
În cazul CEI-S, investițiile sunt realizate din bani care au fost deja impozitați, de exemplu din salariul net sau din economiile personale. Câștigurile obținute în interiorul contului, inclusiv din aprecierea activelor, dividende, dobânzi sau cupoane, nu sunt impozitate, iar retragerea banilor în condițiile prevăzute de lege este, de asemenea, scutită de impozit.
În cazul CEI-D, contribuțiile beneficiază de deductibilitate fiscală, iar impozitarea este amânată până la retragerea banilor. Contribuțiile pot fi efectuate atât de titular, cât și, în anumite condiții, de angajator. Pentru contribuțiile realizate de angajator, proiectul prevede un plafon lunar de cel mult 33% din salariul de bază.
Prin urmare, formularea potrivit căreia CEI ar însemna pur și simplu „zero taxe” trebuie privită în context. Randamentele realizate în interiorul conturilor beneficiază de scutire fiscală, însă momentul taxării capitalului diferă în funcție de tipul de CEI ales.
În ce vor putea fi investiți banii
Titularii ar urma să își poată investi fondurile într-o gamă relativ largă de instrumente financiare: acțiuni, obligațiuni, organisme de plasament colectiv, ETF-uri și alte instrumente tranzacționate pe piețe reglementate din Uniunea Europeană sau pe piețe echivalente din state membre OECD.
Proiectul limitează însă utilizarea instrumentelor financiare derivate. Excepțiile sunt, între altele, fondurile care utilizează derivate pentru replicarea unui indice sau pentru operațiuni de protecție împotriva riscurilor.
O persoană ar putea deține mai multe conturi CEI, inclusiv conturi de ambele tipuri și la administratori diferiți. Tipul unui cont deja deschis nu va putea fi schimbat ulterior.
Dividendele și câștigurile de capital ar fi scutite
Una dintre cele mai importante prevederi pentru investitori este tratamentul fiscal al randamentelor.
Potrivit formei analizate în Camera Deputaților, veniturile și câștigurile de capital generate de investițiile realizate în interiorul CEI nu intră în baza de calcul a impozitului pe venit și a contribuțiilor sociale pe perioada deținerii contului.
Și dividendele încasate în CEI ar beneficia de scutire de impozit.
Această caracteristică permite reinvestirea integrală a randamentelor și poate amplifica efectul dobânzii compuse pe perioade lungi de timp, diferența devenind relevantă în special pentru investițiile menținute timp de câteva decenii.
Banii sunt gândiți pentru investiții pe termen lung
CEI nu este conceput ca un cont obișnuit de tranzacționare din care banii să fie retrași permanent.
În forma actuală, contribuțiile pot fi realizate până la deschiderea dreptului la pensie pentru limită de vârstă, pensie anticipată sau pensie de invaliditate ori până la împlinirea vârstei de 65 de ani, în funcție de evenimentul care intervine primul.
Retragerile normale sunt prevăzute după deschiderea drepturilor de pensie sau după împlinirea vârstei de 65 de ani, proiectul incluzând și anumite situații speciale.
Noul instrument nu ar urma să înlocuiască pensia publică, Pilonul II sau pensiile facultative, ci să funcționeze ca o modalitate suplimentară și voluntară de acumulare de capital.
Năsui: investiții de valoarea unei cafele pe zi
Claudiu Năsui afirmă că o sumă relativ redusă investită constant poate genera, pe termen lung, un capital semnificativ.
În exemplul prezentat pe Facebook, deputatul folosește o contribuție echivalentă cu 10 lei pe zi, o perioadă de 35 de ani și un randament real mediu anual de 7%.
Pe baza unor astfel de ipoteze, suma acumulată se situează în jurul valorii de 500.000 de lei, adică aproximativ 100.000 de euro în banii de astăzi.
Calculul este însă unul orientativ. Un randament de 7% anual nu este garantat, iar investițiile pe piața de capital pot înregistra perioade de scăderi semnificative. Performanțele istorice ale unui indice bursier nu reprezintă o garanție pentru evoluțiile viitoare.
Model inspirat din SUA, dar și din Europa
Inițiatorii au comparat sistemul cu instrumente consacrate din Statele Unite, precum 401(k) și IRA.
Comparația este relevantă mai ales din perspectiva modului de taxare. În sistemul american există atât contribuții realizate înainte de impozitare, care sunt taxate ulterior la retragere, cât și variante Roth, unde contribuțiile provin din venituri deja taxate, iar retragerile eligibile sunt neimpozabile.
Inițiatorii au indicat și sistemul suedez ISK drept sursă de inspirație. Modelul suedez nu este însă identic cu CEI: în Suedia, câștigurile individuale din ISK nu sunt taxate separat, dar există o taxare anuală calculată în funcție de valoarea activelor din cont.
Proiectul românesc apare și într-un context european mai larg. Comisia Europeană a recomandat statelor membre dezvoltarea unor Savings and Investment Accounts, cu proceduri fiscale simplificate și stimulente care să încurajeze populația să investească o parte mai mare din economii pe piețele de capital. Recomandarea europeană menționează explicit posibilitatea utilizării scutirilor, deducerilor sau amânării impozitării.
Proiect cu susținere din mai multe partide
Inițiativa legislativă îi are printre principalii promotori pe Gabriela Horga, Claudiu Năsui, Cristina Prună și Sebastian Burduja, iar lista oficială de inițiatori include parlamentari din mai multe formațiuni politice, între care PNL, USR, PSD, AUR și UDMR.
Proiectul a purtat inițial denumirea de Cont Individual de Investiții pentru Pensie – CIIP, ulterior a fost redenumit Cont Individual de Investiții pentru Viitor – CIIV, iar în forma discutată acum în Camera Deputaților denumirea a devenit Cont de Economii și de Investiții – CEI, în urma consultărilor cu Ministerul Finanțelor și Autoritatea de Supraveghere Financiară.
Dacă proiectul primește votul final al Camerei Deputaților și parcurge etapele constituționale ulterioare, forma actuală prevede intrarea în vigoare la 1 ianuarie a anului următor publicării legii în Monitorul Oficial.
Pentru piața financiară din România, apariția CEI ar crea o nouă categorie de investitori pe termen lung și ar putea direcționa o parte mai mare din economiile populației către instrumente ale pieței de capital. Efectul concret va depinde însă de forma finală a legii, de normele de aplicare, de costurile practicate de administratorii conturilor și, în cele din urmă, de gradul de adopție în rândul populației.
Conținut editorial preluat de la BaniSiAfaceri.ro
Acest material editorial a fost publicat inițial de BaniSiAfaceri.ro, publicație online dedicată informațiilor economice, mediului de afaceri, investițiilor, piețelor financiare și antreprenoriatului.
Pentru analize, știri economice și informații relevante pentru antreprenori și investitori, citește zilnic BaniSiAfaceri.ro.
BaniSiAfaceri.ro – informații pentru cei care urmăresc economia, afacerile și investițiile.
