Decizia Fitch de a menține ratingul României la BBB- cu perspectivă negativă nu este doar o știre de agenție. Este genul de semnal care merită citit pe îndelete, la final de săptămână, pentru că spune multe despre direcția economiei în următorii ani și despre mediul în care vor opera companiile.

Pe scurt, România rămâne în categoria recomandată investițiilor. Pe termen mediu, însă, încrederea investitorilor depinde aproape exclusiv de capacitatea statului de a-și repara finanțele publice fără a bloca economia.

De ce contează acest rating mai mult decât pare

Pentru publicul larg, ratingul de țară pare abstract. Pentru economie, este unul dintre cei mai concreți indicatori. El influențează dobânzile la care statul se împrumută, costul creditării pentru companii și apetitul investitorilor străini.

Faptul că ratingul este menținut este o veste bună. Faptul că perspectiva rămâne negativă este mesajul real. Agenția transmite că România este încă eligibilă pentru investiții, dar riscurile cresc.

În limbaj economic, acesta este ultimul nivel din categoria investment grade. Sub BBB- începe zona speculativă, iar costurile de finanțare cresc brusc.

Economia cu două viteze

Raportul Fitch confirmă o realitate vizibilă de câțiva ani: România funcționează cu două motoare diferite.

Primul motor este integrarea europeană. Fondurile UE, accesul la finanțare externă și integrarea comercială continuă să susțină investițiile și convergența economică. Acest sprijin explică de ce economia rămâne atractivă pentru capitalul extern.

Al doilea motor, însă, este dezechilibrat. Deficitele gemene – bugetar și de cont curent – au ajuns printre cele mai ridicate din categoria țărilor cu rating similar. România consumă și importă mai mult decât produce, iar diferența este acoperită prin împrumuturi.

Pe termen scurt, acest model susține creșterea. Pe termen lung, el devine costisitor.

Datoria publică schimbă percepția investitorilor

Creșterea rapidă a datoriei publice este probabil cea mai importantă schimbare de percepție. România a fost mult timp văzută ca o economie cu datorie relativ redusă. Această imagine se estompează.

Nivelul datoriei a urcat spre 60% din PIB și este estimat să depășească 63% în următorii ani. Nu nivelul în sine este problema, ci viteza cu care acesta crește.

Pentru mediul de afaceri, implicațiile sunt directe: finanțare mai scumpă, presiune fiscală mai mare și un spațiu bugetar tot mai limitat pentru investiții publice.

Anii ajustării fiscale au început

Guvernul a început deja măsuri de consolidare fiscală, inclusiv majorarea TVA și înghețarea unor cheltuieli. Aceste măsuri sunt necesare pentru stabilizarea finanțelor publice, dar vin cu un cost economic.

Fitch estimează că economia va crește sub potențial până cel puțin în 2027. Consumul va fi afectat de scăderea veniturilor reale, iar ajustarea fiscală va frâna ritmul de creștere.

Aceasta este dilema clasică a economiilor emergente: stabilitatea macroeconomică cere disciplină bugetară, iar disciplina reduce temporar creșterea.

Inflația rămâne o problemă structurală

Inflația ridicată este o altă vulnerabilitate majoră. De mai mulți ani, România depășește intervalul țintă al BNR, iar noile măsuri fiscale amplifică presiunile asupra prețurilor.

Inflația persistentă afectează puterea de cumpărare, predictibilitatea costurilor și competitivitatea companiilor. Pentru investitori, aceasta este o sursă permanentă de incertitudine.

Politica devine factorul decisiv

Raportul subliniază că riscurile politice s-au redus după stabilizarea guvernării, dar tensiunile din coaliție și apropierea ciclului electoral rămân factori de risc.

Istoria arată că disciplina fiscală devine dificilă în anii preelectorali. Piețele vor urmări cu atenție dacă reformele vor continua sau vor fi amânate.

Ce urmează pentru mediul de afaceri

Mesajul pentru antreprenori este clar. România intră într-o perioadă de ajustare economică.

Este probabil să vedem taxe mai mari sau extinse, creștere economică moderată, finanțare mai scumpă și presiune asupra consumului. În același timp, investițiile susținute de fonduri europene vor continua să reprezinte principalul motor de dezvoltare.

Pentru companii, anii următori vor favoriza eficiența, productivitatea și adaptarea rapidă la schimbări fiscale.

Decizia Fitch nu anunță o criză, dar marchează un moment de inflexiune. România are încă timp să stabilizeze finanțele publice și să își consolideze poziția în categoria investițională.
Următorii doi ani vor fi decisivi. În joc nu este doar ratingul unei agenții, ci costul dezvoltării economiei românești în următorul deceniu.