Bursa de Valori București (BVB) traversează o perioadă de supraevaluare masivă, fiind decuplată de realitatea economică și susținută artificial, avertizează analistul financiar Radu Georgescu. Într-o analiză recentă, acesta compară situația actuală a pieței de capital românești cu o „bulă speculativă” similară celei din sectorul imobiliar și atrage atenția asupra unui semnal critic ignorat de micii investitori: retragerea completă a Fondului Suveran al Norvegiei din România.
Într-o postare care a generat dezbateri aprinse în mediul online, Georgescu demontează optimismul din piață, argumentând că prețurile acțiunilor românești nu mai au nicio logică economică, fiind ținute sus de lipsa de educație financiară a investitorilor de retail și de fluxurile automate de capital ale fondurilor de pensii.
Semnalul de alarmă: Exit-ul „banilor inteligenți”
Poate cel mai îngrijorător aspect subliniat de analist este decizia celui mai mare fond suveran din lume – cel al Norvegiei, care gestionează active de 2,2 trilioane de dolari – de a-și lichida portofoliul deținut în România.
„Paradoxal, mai sunt tipe și tipi care au habar de notiuni financiare. (…) Cel mai mare fond suveran din lume, cel al Norvegiei, a vândut toate acțiunile de pe Bursa de la București! De asemenea, a vândut toate titlurile de stat ale României”, notează Radu Georgescu.
Retragerea unui investitor instituțional de un asemenea calibru este interpretată, de regulă, ca un vot de neîncredere în perspectivele economice pe termen lung ale unei piețe.
Analiza pe cifre: Hidroelectrica și Petrom, mai scumpe decât giganții europeni
Pentru a susține teza supraevaluării, Georgescu recurge la indicatorul PER (Price to Earnings Ratio – durata de recuperare a investiției din profituri). Analiza comparativă între „perlele” BVB și companiile similare din Vest indică discrepanțe majore:
- Hidroelectrica vs. Verbund: Compania românească se tranzacționează la un PER de 21 (recuperarea investiției în 21 de ani), în timp ce Verbund (Austria), cea mai mare companie de energie listată din regiune, are un PER de doar 12.
- OMV Petrom vs. Shell: Petrom afișează un PER de 20, aproape dublu față de gigantul Shell, care se tranzacționează la un indicator de 12.
Aceste evaluări vin într-un context fundamental dificil. Georgescu subliniază că, potrivit raportului financiar pe 2025 publicat recent, profitul OMV Petrom a scăzut cu 27% comparativ cu anul precedent, un detaliu care pare să fi trecut neobservat de marea masă a investitorilor.
Ce susține bula? „Lichiditate mică și cumpărători captivi”
Potrivit analizei, există trei piloni care susțin artificial prețurile actuale:
- Lipsa educației financiare: Analistul estimează că „90% dintre cei care cumpără acțiuni la București habar nu au de noțiuni elementare”, ignorând rapoartele financiare și indicatorii de performanță.
- Fondurile de Pensii: Acestea sunt obligate să investească lunar sumele colectate, crescând cererea indiferent de prețul din piață sau de logica economică.
- Manipularea prin răscumpărări: Firmele listate își răscumpără propriile acțiuni pentru a susține cotația, profitând de lichiditatea redusă a bursei locale.
Concluzie: Urmează un scenariu de film?
Radu Georgescu încheie analiza într-o notă cinematografică sumbră, sugerând că investitorii ar trebui să se pregătească pentru o corecție severă, similară crizelor descrise în filme celebre despre dezastre financiare.
„Dacă îți plac filmele cu subiecte financiare: «The Big Short», «Margin Call», este timpul să-ți iei o pungă de popcorn și un suc. În România va începe un film asemănător”, conchide analistul.
Rămâne de văzut dacă piața va reacționa la fundamentele economice sau dacă inerția fluxurilor de capital va continua să sfideze gravitația financiară descrisă de Georgescu.
